.....da quando ci sei te!

Purtata de sentimente, ma regasesc din nou in aceeasi camera goala, fara perdele... fara sperante... fara nimic. Am retrait in cateva momente si din cateva priviri, toate acele clipe... nu multe, insa intense, .... are rost sa ma gandesc?

Raspunsul este NU, poate ca fiecare din noi face exact ceea ce nu trebuie, dar daca simti... cum sa te lupti cu ceva mai superior tie si care nici nu este pe intelesul tau.

Sunt momente cand un singur gest e greu de controlat, iar daca vine vorba" de o mare" de sentimente... pot spune ca nu ma simt in stare sa ma avant in lupta. Am preferat sa fac ceea ce simt, de cele mai multe ori am avut noroc, din simplul fapt ca mi-am dorit ceea ce am simtit... dar cand ma vad in fata unei situatii fara limite......

CAM ASA E:

"Un drum lung, fara intoarcere, o melodie care si azi ma face sa vibrez si un zambet de care m-am indragostit. Cine sunt eu??? "Something special".......... si asa sunt, doar ca m-am razgandit in cel mai prost moment.... oare exista asa ceva??? Atat de frumoase si simple clipe s-au strans si s-au pierdut fara motiv..... timpul trece si iar vine, niciodata nu ne da voie sa uitam. Si... de ce am uita???? :O)))

- Ar fi usor de maine sa nu ne mai sunam?

- Poate ca daca incercam, vom afla!

- OK.

Ce simplu e sa spui....ce greu e sa te tii de cuvant!"

Adun tot ce e mai frumos in jurul meu si la ce ma pot gandi in acest moment, strang totul intr-un buchet si ti-l ofer cu cel mai mare drag... tie, pentru ca intr-o zi vei sti de ce!

Beautiful love story...

I love u so deeply...

I love u so much...

I love the sound of you voice

And the way that we touch...

I love your warm smile

And your kind, thoughful way

The joy that you bring

To my life everyday.

I love you today

As I have from the start

And I'll love you forever

With all of my heart!

Ca-n filmele cu prosti... :O))

Fiecare dintre noi avem o teama, fie prosteasca sau reala, puternica sau pur si simplu ne bantuie...... eu le am pe ale mele... cele mai multe sunt de-a dreptul tampite... :O)))) cina ma stie cunoaste, .....cum ar fi: noapte ma sperie gandul ca e o mana sub patul meu, teroarea copilariei mele, asa e daca ai un frate diabolic :O))))),..... apoi imi e frica sa nu imi sparg o vena daca apas prea tare pe ea.... sa nu o prind pe piki sub pat cand fac curat.... sa nu uit usa blocata sa nu poata intra flo..... si sirul ar putea continua la nesfarsit.... v-ati distra copios pe seama mea..... sunt inca un bebe.... tare frumoasa e viata mea.... cum ar zice mama condimentata la maxim....Dar eu vroiam sa va povestesc ceva .... o intamplare reala petrecuta acum cateva ore bune......Ca orice om dupa o zi de birou abia astepti sa te intinzi in pat si sa te rasfeti.... asa si eu... ajunsa acasa hop in pat cu pisicutza in brate..... cateva momente de relax apoi strange dupa zgatie, ca are program de distrus cat sunt la munca.... si uite asa incepe peripetia mea.....
Pusa pe treaba, ma duc in graba la ghena sa arunc ceea ce se numeste gunoi, si pe drept vorbind trebuie scos din casa..... numai ca usa mea mi-a facut-o.........Pur si simplu usa s-a trantit si uite tu cum in splendoare unei rochite de casa ma vad inchisa de propria mea persoana, in imposibilitatea de a patrunde in propria mea casa..... am o usa data naibii, se blocheaza singura...............:O)))))
Ce putea fi mai superb.... fara mobil, fara chei..... intr-o rochie, care mai bine nu era :O))))), m-am pus pe asteptat..... asteptam sa apara una din fete sa deschida usa.....
Nici nu puteti sa stiti cate chestii urate se afla pe peretii unei scari de bloc, sau cat de murdare sunt barile pe care punem noi mana in graba..... ei da, eu stiu. Am avut timp sa analizez totul, sa fac cateva exercitii, sa urc pana la etajul 10, sa ma plimb de cateva ori cu liftul.... :O))))))
Dar cel mai haios a fost momentul in care a trebuit sa dau ochii cu vecinul:
"- S-a intamplat ceva? "(si se uita numai la picioarele mele)
"- Nu, admiram scara, asteptand pe cineva." Si omul a plecat, dar s-a reintors..... cum naiba sa se intample asta la ... cred ca trecusera 6 minute.... si logic:
"- Dar ati patit ceva?"
"- Ei, daca tot va macina curiozitatea, am ramas pe afara.... am vrut sa vad cat de mult pot rezista in afara casei!" :O)))))
Cred ca a zis ca-s nebuna, insa ce rost avea sa ma enervez, trebuia sa fac caterinca si eu pe seama cuiva, ca el sigur facea pe a mea...... Sunt si vecinii astia buni la ceva..... sa te faca de ras ... sa duca vorba mai departe.....
Dar, dragii mei.... povestea continua, pentru ca eu am un noroc chior, dar va povestesc alata data....In concluzie, vorba din popor e buna.... DE CE TE FERESTI ,NU SCAPI!
Pana la urma am patruns in casa, dar dupa 40 de minute .... de relax total pe scara blocului.

:O))))))))...... :O)))))))))

Momentele noastre.... pierdute fara rost!!!!!

“Cand o sa indeplinesc 18 de ani, o sa incep sa ma distrez???

Cand voi ajunge la facultate o sa reusesc sa imi fac noi prieteni??

La 30 de ani o sa fac primul copil. Sau poate la 35?

O sa fiu o mireasa frumoasa, oare??????

Nu port acum rochia buna, ci la o ocazie…”

Asteptam ocazii.

Nascocim pretexte.

Ne ascundem in spatele unor scuze mai mult sau mai putin credibile.“Sunt timid, am dintii strambi, ma balbai. Din aceasta cauza nu am note mai mari!” Dar cum ramane cu oamenii care reusesc in viata si pe care ii admiram, respectam, invidiem, dar nu prea le urmam exemplul pentru ca iata o scuza buna “noi nu suntem ei”.... Oare ei nu au nici un dinte stramb, nici un pic de timiditate, un trecut familial nefavorabil si asa mai departe? “Da, dar ei au ceva ce eu nu am”. Ce sa fie acel dar miraculos, din ceruri coborat, care face ca viata unora sa mearga ca pe roate ?Ce ne tine pe noi, ceilalti, la departare, oftand cu nostalgie la gandul ca “ei sunt si noi nu…”

Scuzele, ne sunt atat de la indemana.
“Natura umana, familia mea, societatea corupta, profa de romana, astrele nefavorabile, americanii, razboiul din Irak, gripa aviara etc. sunt de vina pentru insuccesele mele.”
Suntem permanent in defensiva, cautam explicatii pentru esecuri, asteptari neindeplinite, vise strangulate…Ne scuzam.
De fapt, amanam. Amanam bucuria, amanam emotiile in general, ne e frica sa le dam drumul la lumina, asa ca amanam, din pacate, sa traim. Probabil ca dacă am avea un termen până la care să ne trăim viaţa ar creste şansele sa devenim mai conştienţi de existenţa noastră. Nu ne-am mai pierde timpul impingand evenimentele si emotiile intr-un viitor nedefinit, viitor care se prea poate nici sa nu mai vina pentru unii dintre noi. Viata este scurta si este relativa. Nu avem trecutul, caci s-a scurs deja. Nu avem viitorul, caci e inca „in constructie”. Momentul prezent este tot ce avem.
Ramane sa hotaram ce facem cu el. Il traim sau il aruncam la gunoi?

"Atat de multe momete pierdute, care inca rascolesc ceva in launtrul ei si ori de cate ori priveste acel album suspina, zambeste, traieste parca in amintire. Se opreste mereu la poza cand arunca o palarie, cand alerga pe plaja, cand dansa printre oameni, cand se fofila langa un zid si se stramba .... suspina mereu la poza unui barbat si tare curios este chipul lui. Din orice unghi l-ai privi, ochii lui se uita fix la ea.....

Si arunca pe jos cu parere de rau cele mai frumoase amintiri.... pleaca trantind usa si regreta acele momente care nu au existat, din teama probabil, prostie adolescentina...

Se opreste la un chiosc plateste pentru o lalea si merge .... se uita la fiecare persoana din jurul ei pana cand, la un moment dat, se opreste. Se intreapta spre el..... agitat si trist .... ii intinde floarea "Du-te dupa ea .... nu pierde acest moment, maine vei regreta!".... Ea stia!

dar....daca??... ar fi prea simplu....

Simplu.... si totusi atat de greu... dar tot in gandul meu esti! M-am suit pe un pisc de unde nu pot decat sa ma arunc.....poate e gol, poate e moale, poate e real, poate e visare, ..... nu stiu nimic. Pentru prima data nu simt teama....doar simt!De ce nu e atractie si atat? Hmmm....

"Ne mai vedem ?"

"Poate ca ar fi frumos sa fie adevarat..."

"Interesant este ca totul se invarte in jurul nostru si nu ne dam seama!"

"Crezi asta?"

"Vreau sa cred in noi...."

"Daca simti tot ce traim, d c nu crezi?"

" Cred ca .... "

" Nu te opri...."

" De fapt stiu.... stim ce simtim si ... pentru prima data nu-mi este teama"

"Si atunci?"

"..........SARUTA-MA!"